Coşmar relativ

Asuprit de unghiuri,
Covalescent în gânduri,
Mă tăvălesc prin păpădii,
Mă zdrenţuiesc în rapsodii,
Şoptesc o gălăgie de copii.
Himere exaltate-n noapte,
Abstract mă veştejesc pe glii,
Şi sfărâmându-mă în şoapte,
Târziu, mă regăsesc în nostalgii,
Cutremurate de fapte şi euforii,
Sunt prăpădit, sunt asfinţit.